Piata Creantelor

Cadrul legislativ existent

  • Legea 357/2005 privind bursele de mărfuri care permite acestora administrarea pieţelor organizate, printre care şi cea a creanţelor
  • Codul fiscal oferă posibilitatea deductibilităţii cheltuielilor ocazionate de tranzacţionarea creanţelor comerciale prin intermediul burselor de mărfuri
  • Regulamentul bursei pentru licitaţiile cu creanţe comerciale

Premise ale tranzacţionării creanţelor comerciale la BRM

  • Un procent de 20% din PIB (circa 56 de miliarde lei, conform evaluărilor CNP pentru 2005) este blocat de datoriile vechi pe care societăţile comerciale le au către stat sau unele către altele
  • Creanţele comerciale neonorate se ridică la aproximativ două treimi din aceste datorii, adică 37 de miliarde lei (echivalentul a peste 10 miliarde euro)

Beneficiile tranzacţionării prin BRM

  • La nivel macroeconomic
    • reprezintă un instrument al economiei de piaţă şi nu o măsură de ordin administrativ;
    • deblocarea plăţilor sumelor restante între operatorii economici.
  • La nivel microeconomic
    • monetizarea şi transformarea în lichidităţi imediate a unor creanţe considerate pierdute;
    • deductibilitatea fiscală a cheltuielilor înregistrate cu ocazia tranzacţionării creanţelor comerciale;
    • descărcarea bilanţieră aferentă facturilor neachitate;
    • îmbunătăţirea indicatorilor financiari.

Participantii pe piata creantelor

Ordonatorii (membri acţionari, membri afiliaţi, clienţi BRM) şi ofertanţii (persoane fizice sau juridice care înregistrează ordine de sens contrar celor lansate de ordonatori) aflaţi în una din următoarele ipostaze:

  • operatori economici interesaţi să-şi valorifice creanţele asupra unor clienţi, colaboratori sau beneficiari (de ex. instituţii de credit, furnizori de utilităţi, operatori de telefonie);
  • companii specializate în colectarea şi recuperarea creanţelor;
  • operatori economici sau persoane care au deja o obligaţie restantă faţă de debitorul unei creanţe oferite spre vânzare (în perspectiva unei compensări).

Etapele de tranzacţionare în cazul ordonatorului VÂNZĂTOR

  • Prezentarea ofertei de vânzare a ordonatorului;
  • Verificarea şi publicarea anunţului privind oferta de vânzare a ordonatorului;
  • Prezentarea, verificarea şi înregistrarea ordinului răspuns al ofertantului cumpărător;
  • Desfăşurarea şedinţei de tranzacţionare;
  • Semnarea contractelor de cesiune.

Etapele de tranzacţionare în cazul ordonatorului CUMPĂRĂTOR

  • Prezentarea ofertei de cumpărare a ordonatorului;
  • Verificarea şi publicarea anunţului privind oferta de cumpărare a ordonatorului;
  • Prezentarea, verificarea şi înregistrarea ordinului răspuns al ofertantului vânzător;
  • Desfăşurarea şedinţei de tranzacţionare;
  • Semnarea contractelor de cesiune.

Avantajele VÂNZĂTORULUI unei creanţe

  • Promovarea procedurii de vânzare a creanţei;
  • Posibilitatea vânzării de portofolii de creanţe;
  • Deductibilitatea fiscală.

Avantajele CUMPĂRĂTORULUI unei creanţe

  • Stingerea datoriilor faţă de creditori;
  • Plata unui preţ inferior valorii nominale a creanţei;
  • Garanţia faptului că respectiva creanţă nu este grevată de alte obligaţii de plată.

Caracteristicile tranzacţionării la BRM – CUM se tranzacţionează?
În tranzacţionarea creanţelor se foloseşte:

  • licitaţia olandeză (când ordonatorul este vânzător), licitându-se descrescător procente;
  • licitaţia cu strigare (când ordonatorul este cumpărător), licitându-se crescător procente

Caracteristicile tranzacţionării la BRM – CE se tranzacţionează?

  • Tranzacţiile privind cesiunea de creanţă au ca obiect creanţa certă lichidă şi exigibilă, al cărei cuantum include TVA şi care este constatată printr-o factură acceptată
  • Tranzacţiile privind cesiunea de creanţă pot avea ca obiect şi părţi determinate din creanţă, precum şi portofolii de creanţe
  • În prezent, NU se tranzacţionează prin BRM, creanţele constituite ca garanţii, creanţele bugetare şi creanţele reprezentând sume de rambursat/restituit de la buget

Ce oferă BRM?

  • Transparenţa şi eficienţa procedurilor de tranzacţionare;
  • Tratamentul egal şi protecţia participanţilor de pe piaţă;
  • Publicitatea cererilor şi ofertelor.